Rusty

Pe locul aminirilor si durerii a inflorit magnolia.

Circul de Stat Bragadiru

Asteptam pe cineva in masina in fata Administratiei Financiare Bragadiru cand o masina de paine a oprit in fata mea.
Pana aici nimic neobisnuit.
Soferul parcheaza pe prima banda de circulatie, nu-l intereseaza ca fiind drum european e strict interzisa oprirea.
Se da rapid jos, descarca 8 lazi cu paine si incepe traversarea soselei cu 4 benzi din iamgine.
Echilibrul lui m-a impresionat placut, se balansa inainte-inapoi ceva de speriat.
O lucra la Circul de Stat cu juma de norma in weekend mi-am zis ca prea se misca bine !
Nu mi-a placut prostia lui de a-si risca viata in traversarea unei strazi cu 4 benzi unde viteza medie de circulatie e 80-100 de km/h.

Ce naiba il face pe un om intreg la minte sa-si riste viata in felul asta stupid ?

De ce sa incerci experimente cu oasele tale in raport cu metalul unei masini care zboara cu 80 de km/h ?

Mai nou esti considerat 100% vinovat daca te loveste o masina cand traversezi printr-un loc nesemnalizat.

O secunda de neatentie si viata ta si a familiei tale e aruncata la cosul de gunoi.

Pentru ce ?

Pentru 3 minute cat i-ar fi luat sa intoarca masina la prima intersectie...???!!!

Imi vine in minte poezia lui Minulescu, 'Ultima Ora'

" La circ/Un accident banall/Un acrobat/Un salt Mortal/Si acobatul nu s-a mai sculat..

Pacat de el, era un tanar acobat frumos..........................................................................."

Mizeria si gunoiul

Traim intr-o tara a gunoaielor si a mizeriei generalizate.
Pretutindeni vedem aruncate peturi de plastic, cartoane, pungi de plastic, moloz, bucati de beton, pamant, pietre, ambalaje, chiloti etc.
Curat a devenit doar un cuvant din dictionar.
Murdar e sinonim cu normal.
Firescul mizeriei generalizate pare ca nu ne mai misca. Trecem impasibili pe langa tonele de gunoi de pe strazi, de pe campuri. Avem privirea fixata intr-un punct mort.
Romania devine incet, incet o tara de gunoieri.
Prin marele orase se mai incearca cate ceva, de fatada.
In zonele rurale in schimb e un dezastru generalizat.
De aproximativ 1 an m-am mutat la casa.
In vecinatatea casei mele se intinde un camp frumos, e drept cam salbatic pentru ca e nelucrat de ani de zile, pe care stau fixate ca intr-un tablou macabru tone de gunoaie. In fiecare zi cineva mai arunca un pet, trei pungi si ceva moloz.
In fiecare zi natura e maltratata, batjocorita si umilita de maimutele cu pretentii de om care isi fac un obicei din a arunca reziduri la voia intamplarii.
In timpul asta noi avem 'Garada de Mediu' avem "ministere" avem 'organizatii ecologiste', avem politie, functionari, urbanism etc.
In timpul asta Romania se transforma din granarul europei in groapa de gunoi a europei.
Am incercat sa fac ceva.
Am starns gunoiul de pe strada, am sesizat autoritatile, am incercat sa informez firma de salubritate care se ocupa de localitate.
In van.
Nimanui nu-i pasa.
Toti se uita in punctul mort.
Avem pretentia ca daca plantam trei pomi si apoi mergem la TV, in direct, si facem din asta o mare realizare chiar schimbam ceva.
In sine doar ne pacalim, ne furam singuri caciula.
Intr-o tara in care se fura pe rupte, in care gunoaiele se pun in vitrina, in aceasta tara nu mai vreau sa traiesc.
Imi e rusine.

Cracovia

Un oras superb.
Are de toate.
Lasand la o parte centrul vechi pot sa va spun ca infrastructura auto este de 10 ori mai buna decat cea a bucurestiului.
Preturile sunt mai mici ca in Romania desi venitul mediu este dublu pe cap de locuitor.
Si foarte putine masini scumpe, mai curand masini vechi, de 10 -15 ani.

Auschwitz Birkenau

Pe aceasta poarta au fost adusi cei peste 1.500.000 de evrei omorati de catre nazisti

Poarta de acces care impartea in stanga femeile si in dreapta barbatii.




Gardurile din sarma ghimpata care despartea lagarul in doua parti distincte.

Baraca in care dormeau 400 de oameni.

Intre cele 20 de placi comemorative scrise in 20 de limbi ale Europei se afla si cea scrisa in limba romana.

Arbeit macht frei - "Munca te face liber"

Oameni obisnuiti in drum spre palatul rezidential

Steaguri pe cladiri

In fata palatului prezidential la cateva ore dupa tragedie

Moartea unui Presedinte

Polonia.
Varsovia.
O zi care se vroia linistita, dedicata in intregime explorarii capitalei poloneze.
La ora 9 deschid televizorul si vad stirea, un avion in care se afla presedintele polonez Lech Kaczynski s-a prabusit. Citesc de 20 de ori si tot nu cred.
Cobor la micul dejun. Aici pare ca nu s-a intamplat nimic, e liniste.
Ma gandesc in timp ce urc in lift ca poate a fost un accident usor, ca poate presedintele e nevatamat.
N-a fost asa. Stirea ca presedintele a murit ne face pe mine si prietenii mei sa inghetam.
Coboram in strada, luam masina si ne incepem periplul.
Pe la geamuri vedem zeci de steaguri poloneze cu doliul prins de ele.
E o imagine care te face sa plangi.
Dupa o ora de plimbare vedem steagul Poloniei peste tot.
Unii l-au pus pe masini, altii in balconul casei.
Pe cladirile oficiale steagurile sunt coborate la jumatate, mi se spune ca asta se numeste coborare in 'berna'.
Ajungem in centrul istoric.
In fata catedralelor multe mirese si multi miri.
E o zi in care s-au facut multe nunti.E coada la intrarea in biserici.
Ajungem in fata palatului prezidential.
Mii de candele aprinse palpaie.Mii de oameni aduc flori.
Totul in liniste.Civilizat.
Cu capul plecat.
A murit presedintele.
Facem poze si plecam. Desi nu e presendintele nostru traim tristetea oamenilor obisnuiti. E o atmosfera incredibil de grea.
Steagurile sunt din ce in ce mai multe.
Ne intrebam cum de au atat de multe steaguri in case.
Un prieten imi spune ca probabil le au de la moartea Papei Paul Ioan al II-lea.
Toate institutiile de stat s-au inchis.
Se anunta pentru a doua zi inchiderea mall-urilor, al supermatketurilor, al tuturor institutiilor de stat.
A doua zi am plecat si , da, totul era inchis.
Le-am respectat si inteles doliul.
Am lasat in urma Polonia inecata in lacrimi si stropi de ploaie.