Mizeria si gunoiul

Traim intr-o tara a gunoaielor si a mizeriei generalizate.
Pretutindeni vedem aruncate peturi de plastic, cartoane, pungi de plastic, moloz, bucati de beton, pamant, pietre, ambalaje, chiloti etc.
Curat a devenit doar un cuvant din dictionar.
Murdar e sinonim cu normal.
Firescul mizeriei generalizate pare ca nu ne mai misca. Trecem impasibili pe langa tonele de gunoi de pe strazi, de pe campuri. Avem privirea fixata intr-un punct mort.
Romania devine incet, incet o tara de gunoieri.
Prin marele orase se mai incearca cate ceva, de fatada.
In zonele rurale in schimb e un dezastru generalizat.
De aproximativ 1 an m-am mutat la casa.
In vecinatatea casei mele se intinde un camp frumos, e drept cam salbatic pentru ca e nelucrat de ani de zile, pe care stau fixate ca intr-un tablou macabru tone de gunoaie. In fiecare zi cineva mai arunca un pet, trei pungi si ceva moloz.
In fiecare zi natura e maltratata, batjocorita si umilita de maimutele cu pretentii de om care isi fac un obicei din a arunca reziduri la voia intamplarii.
In timpul asta noi avem 'Garada de Mediu' avem "ministere" avem 'organizatii ecologiste', avem politie, functionari, urbanism etc.
In timpul asta Romania se transforma din granarul europei in groapa de gunoi a europei.
Am incercat sa fac ceva.
Am starns gunoiul de pe strada, am sesizat autoritatile, am incercat sa informez firma de salubritate care se ocupa de localitate.
In van.
Nimanui nu-i pasa.
Toti se uita in punctul mort.
Avem pretentia ca daca plantam trei pomi si apoi mergem la TV, in direct, si facem din asta o mare realizare chiar schimbam ceva.
In sine doar ne pacalim, ne furam singuri caciula.
Intr-o tara in care se fura pe rupte, in care gunoaiele se pun in vitrina, in aceasta tara nu mai vreau sa traiesc.
Imi e rusine.